Avionul fără elice din 1910: românul care poate a zburat cu reacție și s-a speriat de el

În 1910, toate avioanele din lume aveau elice. Toate, în afară de unul. Stai să-ți zic cine l-a făcut: Henri Coandă, un inginer român de 24 de ani. Eram la Paris, la marea expoziție de aviație, și lumea se înghesuia în jurul lui. Avionul lui n-avea elice deloc. Avea în față un tub gros, cu un ventilator înăuntru.

Tubul ăla era ideea cea nouă. Un motor de 50 de cai putere învârtea ventilatorul de 4.000 de ori pe minut. Aerul era tras prin față și împins cu putere prin spate, cam cum împingi tu apa ca să înoți. Ziariștii se uitau lung. Unii ziceau că un suflu de aer nu poate ridica un avion de 420 de kilograme.

Coandă a povestit, mulți ani mai târziu, ce s-a întâmplat în decembrie 1910. A pornit motorul pe un câmp de lângă Paris, doar ca să ruleze pe pământ. Dar avionul a prins viteză, iar din tub au ieșit flăcări. Flăcările s-au lipit de fuzelaj, adică de burta avionului. S-a speriat, a tras de comenzi… și avionul s-a ridicat singur.

Apoi a căzut, s-a lovit de un zid și a luat foc. Coandă a sărit și a scăpat cu zgârieturi. Așa spune el. Istoricii au răscolit ziarele de atunci și n-au găsit niciun rând despre vreun zbor sau incendiu. Pe cuvântul meu, nici eu nu mai știu ce-am văzut. Sigur e doar că avionul a existat.

Din sperietura aia, Coandă a scos o descoperire. Flăcările nu zburaseră drept, ci se lipiseră de peretele rotunjit al avionului. Aerul și apa fac la fel. Un jet care trece pe lângă o suprafață curbată se lipește de ea și o urmează. Fenomenul ăsta, adică lucrul care se întâmplă mereu la fel, se numește azi efectul Coandă.

L-a studiat peste 20 de ani și l-a brevetat în 1934, în Franța. Un brevet e o hârtie oficială care spune: ideea asta e a mea. A mai inventat și altele: rezervoare din beton și o mașină zburătoare rotundă ca o farfurie. Ba și un aparat care face apa de mare bună de băut, cu ajutorul soarelui. Se plictisea repede.

Azi efectul Coandă zboară cu adevărat. Avioane mari de transport, ca Boeing YC-14, au motoarele deasupra aripii. Aerul care iese din ele se lipește de aripă și le ajută să decoleze de pe piste scurte. Și elicopterele fără elice la coadă, cele numite NOTAR, tot pe efectul ăsta stau drepte în aer.

Dacă aterizezi vreodată la București, cobori pe aeroportul Henri Coandă. Îi poartă numele din 2004, iar prin 2018 au trecut pe acolo aproape 14 milioane de călători într-un an. Iar la tine acasă: deschide robinetul cât un fir, ține spatele unei linguri lângă apă. Apa se lipește de lingură și se curbează. Asta e tot secretul lui Coandă.