Oameni · seria „Inventatori de la noi”

Henri Coandă și avionul fără elice

Un tânăr din București a arătat lumii, la Paris, un avion fără elice și a descoperit din greșeală un truc al aerului pe care îl poți vedea și tu, la robinet.

de la 9 ani🕰️ ~4 minHenri CoandăAviațiaInvențiiEfectul Coandă

Îți povestește Gaița.

Henri Coandă, tânăr, lângă avionul lui fără elice, cu un butoi de tablă în bot, în sala Grand Palais din Paris, 1910

Stai să-ți zic!

Henri Coandă avea 24 de ani și un avion fără elice. Paris, toamna lui 1910: într-o sală uriașă cu acoperiș de sticlă stau cele mai noi avioane din lume. Toate au elice în bot. Al lui are, în loc de elice, un fel de butoi de tablă, deschis la capăt. Lumea îl ocolește, se apleacă, se uită înăuntru. Eram acolo. Pe cuvântul meu.

Sala uriașă cu acoperiș de sticlă a Grand Palais, plină de avioane cu elice; printre ele, avionul lui Coandă, cu butoi în loc de eliceVizitatori cu pălării se apleacă și se uită în butoiul deschis din botul avionului lui Coandă

Înăuntru, secretul: un motor ca de mașină, care nu învârte o elice, ci un ventilator ascuns în tub. De patru mii de ori pe minut. Ventilatorul înghite aerul pe la gura butoiului și îl împinge în spate, iar avionul, zicea Coandă, o ia înainte. Ziariștii se scărpinau în cap: motorașul ăsta mic să tragă avionul ăsta mare?

Botul avionului tăiat ca să se vadă înăuntru: un motor mic învârte un ventilator ascuns într-un tub, aerul intră în față și iese în spateZiariști cu carnețele și pălării melon se scarpină în cap lângă avionul fără elice, iar Coandă le explică

Am văzut cu ochii mei

Decembrie 1910, pe câmpul de la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris. Coandă se urcă în avion. Nu vrea să zboare, vrea doar să-l plimbe pe pământ, să vadă cum trage. Pornește motorul. Ventilatorul urlă. Și atunci… flăcările care ies din tub nu se duc drept în spate, cum ar fi normal. Se lipesc de avion. Ling lemnul.

Coandă se urcă în avionul lui pe câmpul înghețat de la Issy-les-Moulineaux, iarna, cu un mecanic alăturiAvionul rulează pe câmp, iar flăcările din tub se îndoaie și se lipesc de fuzelajul de lemn

Coandă se sperie și trage de manșă. Prea tare. Avionul sare în aer ca un cal speriat. E sus, deasupra câmpului, cu inventatorul înghețat de spaimă la comenzi. Apoi cade, se lovește de un zid și ia foc. Pe Coandă îl aruncă afară. Se ridică din iarbă, speriat și întreg, și se uită cum arde avionul fără elice.

Avionul fără elice sare de la pământ, cu Coandă speriat la comenziCoandă stă în iarbă, fără pălărie, și se uită la avionul lui lovit de un zid, cu fum și flăcări mici

Pana strâmbă

Acum, partea ciudată. Zborul ăsta l-a povestit chiar Coandă. Doar că l-a povestit abia după vreo patruzeci de ani. În 1910, niciun ziar din Paris n-a scris un rând despre el, deși câmpul de la Issy era locul cel mai privit din oraș. Istoricii au căutat peste tot: nimic. Unii zic că avionul n-a părăsit niciodată pământul.

Un istoric răsfoiește ziare vechi din 1910 cu o lupă, într-o bibliotecă, și nu găsește nimic despre zborHenri Coandă bătrân, chel, cu păr alb la tâmple, povestește cu mâinile în aer zborul din 1910 unor ascultători

A zburat sau nu? Nu se știe. Dar asta se știe: în aceeași iarnă, Coandă a pus butoiul cu ventilator pe o sanie. O sanie ca o torpilă, cu volan de automobil, comandată de un mare duce din Rusia. Au venit preoți s-o binecuvânteze, apoi a stat două săptămâni la salonul de automobile din Paris, între mașini cu roți.

Sania cu turbină a lui Coandă: corp lucios ca o torpilă, butoi deschis în față, două tălpi și un volan de automobilPreoți ortodocși ruși binecuvântează sania cu turbină într-un atelier de lângă Paris, iar Coandă privește

Și azi?

Flăcările lipite de avion? Coandă nu le-a uitat. După douăzeci și ceva de ani a scris regula: un jet de aer sau de apă, când trece pe lângă ceva rotunjit, se lipește de el și îl urmează. Asta se cheamă efectul Coandă. Cu el zboară elicoptere fără elice la coadă.

Coandă la birou, în anii 1930, desenează un jet de aer care se îndoaie și urmează o suprafață rotunjităUn elicopter modern fără elice la coadă zboară deasupra unui oraș

Deschide robinetul, un fir de apă. Apropie de el partea bombată a unei linguri. Apa nu ocolește lingura: se lipește de ea și se îndoaie după curbă, ca flăcările pe avion. Zece secunde, la chiuvetă.

Mâinile unui copil deschid robinetul din bucătărie, cu o lingură în mânăFirul de apă se lipește de partea bombată a lingurii și se îndoaie după ea

Când aterizezi la București, aeroportul îi poartă numele. A mai inventat o grămadă: o mașinărie care scoate apă dulce din mare cu soarele, țevi prin care mărfurile gonesc cu 700 de kilometri pe oră …da' asta ți-o povestesc altă dată.

Un avion aterizează pe Aeroportul Henri Coandă din București, cu terminalul în fundalInvențiile lui Coandă: oglinzi care scot apă dulce din mare cu soarele și o țeavă lungă prin care gonește o capsulă cu mărfuri

💬 Întrebările articolului.

  • Ce avea avionul lui Coandă în bot, în loc de elice?
  • În ce oraș a arătat Coandă avionul fără elice, în 1910?
  • Ce au făcut flăcările din tub când Coandă a pornit motorul?
  • Pe ce a pus Coandă butoiul cu ventilator, în iarna lui 1910?
  • Ce nume poartă aeroportul cel mare din București?
  • Ce face apa de la robinet când atinge partea bombată a lingurii?

Le știi? Răspunsurile sunt toate în articol.

🎲 Joacă-le în Curiozități — categoria Oameni →

Surse

Ți-a plăcut articolul? La club le povestim cu vocea.

O oră pe săptămână, cu copii care vorbesc românește ca tine.

Rezervă lecția demo gratuită